Quandu dui oggetti si scontranu, u risultatu hè puramente fisicu. Questu vale ch'ellu si tratti di un veiculu à motore chì corre in autostrada, di una palla da biliardu chì rotola longu à un tavulinu di feltro, o di un corridore chì si scontra cù a terra à una velocità di 180 passi per minutu.
E caratteristiche specifiche di u cuntattu trà a terra è i pedi di u corridore determinanu a velocità di corsa di u corridore, ma a maiò parte di i corridori raramente passanu u tempu à studià e so "dinamiche di collisione". I corridori prestanu attenzione à i so chilometri settimanali, a distanza di corsa à longa distanza, a velocità di corsa, a frequenza cardiaca, a struttura di l'allenamentu à intervalli, ecc., ma spessu trascuranu u fattu chì a capacità di corsa dipende da a qualità di l'interazione trà u corridore è a terra, è i risultati di tutti i cuntatti dipendenu da l'angulu à u quale l'uggetti si cuntattanu. A ghjente capisce stu principiu quandu ghjoca à u biliardu, ma spessu u trascuranu quandu correnu. Di solitu ùn prestanu micca attenzione à l'anguli à i quali e so gambe è i so pedi entranu in cuntattu cù a terra, ancu s'è certi anguli sò assai ligati à massimizà a forza di propulsione è minimizà u risicu di ferite, mentre chì altri generanu una forza di frenata supplementaria è aumentanu a pussibilità di ferite.
A ghjente corre cù a so andatura naturale è crede fermamente chì questu hè u megliu modu di corsa. A maiò parte di i corridori ùn danu micca impurtanza à u puntu d'applicazione di a forza quandu sò in cuntattu cù a terra (ch'ella sia per toccà a terra cù u tallone, a pianta di tuttu u pede o l'avampiede). Ancu s'elli sceglienu u puntu di cuntattu sbagliatu chì aumenta a forza di frenata è u risicu di ferite, generanu sempre una forza più grande attraversu e so gambe. Pochi corridori consideranu a durezza di e so gambe quandu toccanu a terra, ancu s'è a durezza hà una influenza impurtante nantu à u schema di forza d'impattu. Per esempiu, più grande hè a rigidità di a terra, più grande hè a forza trasmessa à e gambe di u corridore dopu esse statu impattatu. Più grande hè a durezza di e gambe, più grande hè a forza in avanti generata quandu hè spintu à terra.
Fendu attenzione à elementi cum'è l'angulu di cuntattu cù a terra di e gambe è di i pedi, u puntu di cuntattu è a durezza di e gambe, a situazione di cuntattu trà u corridore è a terra hè prevedibile è ripetibile. Inoltre, postu chì nisun corridore (mancu Usain Bolt) pò spustassi à a velocità di a luce, e lege di u muvimentu di Newton s'applicanu à u risultatu di u cuntattu indipendentemente da u vulume di allenamentu di u corridore, a frequenza cardiaca o a capacità aerobica.
Da u puntu di vista di a forza d'impattu è di a velocità di corsa, a terza lege di Newton hè particularmente impurtante: ci dice. Sè a gamba di un corridore hè relativamente dritta quandu tocca a terra è u pede hè davanti à u corpu, allora stu pede tuccherà a terra in avanti è in ghjò, mentre chì a terra spingerà a gamba è u corpu di u corridore in sù è in daretu.
Cum'è Newton hà dettu: "Tutte e forze anu forze di reazione di listessa magnitudine ma direzzioni opposte". In questu casu, a direzzione di a forza di reazione hè esattamente opposta à a direzzione di u muvimentu chì u corridore spera. In altre parolle, u corridore vole avanzà, ma a forza furmata dopu esse entratu in cuntattu cù a terra u spingerà in sù è in daretu (cum'è mostratu in a figura sottu).
Quandu un corridore tocca a terra cù u tallone è u pede hè davanti à u corpu, a direzzione di a forza d'impattu iniziale (è a forza di spinta risultante) hè versu l'altu è versu u daretu, chì hè luntanu da a direzzione prevista di u muvimentu di u corridore.
Quandu un corridore tocca a terra à l'angulu di gamba sbagliatu, a lege di Newton dice chì a forza generata ùn deve esse ottima, è u corridore ùn pò mai ghjunghje à a velocità di corsa più rapida. Dunque, hè necessariu per i corridori amparà à aduprà l'angulu di cuntattu cù a terra currettu, chì hè un elementu fundamentale di u schema di corsa currettu.
L'angulu chjave in cuntattu cù a terra hè chjamatu "angulu tibiale", chì hè determinatu da u gradu di l'angulu furmatu trà a tibia è a terra quandu u pede tocca a terra per a prima volta. U mumentu esattu per misurà l'angulu tibiale hè quandu u pede tocca a terra per a prima volta. Per determinà l'angulu di a tibia, una linea dritta parallela à a tibia deve esse tracciata partendu da u centru di l'articulazione di u ghjinochju è chì porta à a terra. Un'altra linea parte da u puntu di cuntattu di a linea parallela à a tibia cù a terra è hè tracciata dritta in avanti longu a terra. Dopu, sottrae 90 gradi da questu angulu per ottene l'angulu tibiale attuale, chì hè u gradu di l'angulu furmatu trà a tibia à u puntu di cuntattu è a linea dritta perpendiculare à a terra.
Per esempiu, se l'angulu trà a terra è a tibia quandu u pede tocca a terra per a prima volta hè di 100 gradi (cum'è mostratu in a figura sottu), allora l'angulu attuale di a tibia hè di 10 gradi (100 gradi menu 90 gradi). Ricurdatevi, l'angulu tibiale hè in realtà u gradu di l'angulu trà una linea retta perpendiculare à a terra à u puntu di cuntattu è a tibia.
L'angulu tibiale hè u gradu di l'angulu furmatu trà a tibia à u puntu di cuntattu è a linea retta perpendiculare à u terrenu. L'angulu tibiale pò esse pusitivu, zero o negativu. Sè a tibia s'inclina in avanti da l'articulazione di u ghjinochju quandu u pede tocca u terrenu, l'angulu tibiale hè pusitivu (cum'è mostratu in a figura sottu).
Sè a tibia hè esattamente perpendiculare à a terra quandu u pede tocca a terra, l'angulu tibiale hè zero (cum'è mostratu in a figura sottu).
Sè a tibia s'inclina in avanti da l'articulazione di u ghjinochju quandu tocca a terra, l'angulu tibiale hè pusitivu. Quandu tocca a terra, l'angulu tibiale hè di -6 gradi (84 gradi menu 90 gradi) (cum'è mostratu in a figura sottu), è u corridore pò cascà in avanti quandu tocca a terra. Sè a tibia s'inclina in daretu da l'articulazione di u ghjinochju quandu tocca a terra, l'angulu tibiale hè negativu.
Avendu dettu tantu, avete capitu l'elementi di u schema di corsa ?
Data di publicazione: 22 d'aprile di u 2025





